marți, 4 mai 2010

Canapele

Este o alta zi cand incerc sa fac altceva. Am inceput un nou job in speranta sa ma ajute sa imi ocup mintea si sufletul. Nu se poate, tot gandul meu este la tine.
Intr-una din zile stateam pe una dintre canapele si ma bateam cu pumnul in piept, in pieptul meu plin de el, si spuneam: Cum frate sa nu te distrezi cu femeia cu care esti?! Esti nebun!? Toti ma contraziceau. Eu nu, ma tineam tare pe idee. Ce prost, prost am fost.
Asta mi-am adus aminte cand stateam si ma uitam, intr-un alt timp, cu tristete la toti cei care veneau sa se tatueze singuri, insotiti de nimeni. Si ma gandeam ce trist sa faci un asemenea lucru singur. Ce prost, prost am fost.
Azi tu ai fost. Ma bucura gandul ca se va vedea frumos. Sa-l porti cu mare placere.
Imi doresc o pauza, sa nu mai stau pe canapele.
Ziua se termina, iar eu abia astept sa adorm sa te intalnesc din nou. In curand sper sa nu imi doresc sa nu ma trezesc ca nou. Ochii mei!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu