Tablou

Cu varf de ata-nfipta-n pula, sa stiu ca mai am cateva clipe de trait, le-as petrece gandidu-ma la tine. La parul tau ce aluneca frumos in rafale de vant, zambetul tau necunoscator unei lumi materiale, sanii tai.... fundul tau, cel mai frumos tablou.

In soapta acum

Tu, cu buzele tale mici si nervoase ai spus ca vei fi langa mine atunci cand imi va fi mai greu, cand voi fi cazut cu aripile la pamant. Cum se face ca nu dai nimic pe mine. Cazut in propriami casa, in propriami bala, zaceam si iti ceream ajutorul. Ingerul meu, te-am rugat pe tine sa ma ierti si sa vii sa imi aduci tu un pahar cu apa.... nu ai venit. Am stat incremenit in situatia mea. Imi vine greu sa imi aduc aminte ce anume ma facut sa ma ridic. Probabil ca nimeni si nimic.

Ma bucur ca imi dai ibertatea de a crede ce vreau. Pe tine nu te intereseaza. Am inteles.

Si mirosul tau in mainile mele grele... imi rupe in continuare realitatea.

Tu ai spus... ce mai conteaza.

Am o scara in gat atunci cand vorbesc cu sau despre tine. Dar ce mai conteaza.

In soapta acum am primit in piept toate pietrele tale. Sunt un sclav cu munca in mina sufletului meu. In soapta este intuneric.

Te sarut de noapte buna.

Doua lacrimi ce se rup

Sa vorbesc liber.

Rupere de timpuri si de imagine, timp in care imbratisarea ta mi-a rupt spectacolul vietii. Ceva cosmic fara cuprindere imi scapa printre ochi. Eram foarte pregatit, ma minteam singur. Nemaivazut, si azi te revad fara chiloti. Toata karma s-a dus.

Observam o platitudine impusa in privirea ei. Exista totusi ceva. In timp ce vedeam cum o lacrima s-a rupt in doua in interiorul meu, am vazut niste raspunsuri. Rezumat indecis de negativ ca imagine din partea ta am.

O sa recunosc ca si cum as avea mainile pe piept, iar singura lumina ce imi bate in ceafa este focul ce ma trage in cenusa, m-am bucurat nespus sa te revad. Admirator al timpului in loc am ramas, sau, admirator al tau in loc am ramas... uite si cel mai interesant raspuns: "totul e bullshit". Nu ma intereseaza zic in spate, pentru a ma sustine pe perioada cea urmat. Sunt mandru de mine, consider ca m-am descurcat controlabil si am putut duce cateva dialoguri placute. Nu am lesinat, cazut, plans, sau tremurat, in schimb bine ca m-am controlat. Iar tu...

Cate, multe ar fi de spus. Ma bucura macar gandul de a le vedea si simti.

O lacrima sa se rupa! Superb, admirator ii sunt.

Si atingeri, si aerul dintre noi, si timpul dintre noi, si cuvintele, si.... cu toatele s-au manifestat ca frunzele unui copac de primavara in bataia vantului spumos de iarna.

Iar sunt cazut. Imi va trebui un alt timp pentru a ma ridica. Sa vad cui il voi fura. Imaginea pasarii pheonix imi apare, cum incearca si incearca sa se ridice... nimic, cenusa. Ma gandesc cu lucrul, nu voi mai fi intins in propriile-mi bale, asa cum tipam, si te chemam... uau, am crezut ca am uitat, tu nu ai venit. Sunt inca in stare de inconstienta. Ce anume m-a ridicat, cand afara nu era nimeni iar in casa cu mine gol.

Asa s-au dus neste atingeri de mana in vant, al caror rost nu-l vad. Incep sa ma simt prost. Sa fie ceva sau cineva dincolo de noi, intr-o zona ancestrala, care sa ne dicteze sentimentele? Cat as vrea sa il cunosc. Si sa-l intreb in gura mare: Ce faci?

Ceva cuvinte auzite in surdine ce nu le recunosc... intrasem in stare.

Te ! copil frumos.

Concordanta

Ramane aceeasi data, chiar daca fara petrecere din partea noastra. Foarte ciudat, posibil sa ne intalnim chiar azi!

Superb timp. Superba concordanta.

Telefonul

Ma sperie gandul de a fi sensibil. O sa ma refer, normal, la sintagma folosita des, asa sunt oamenii. Intrebarea mea este: Dar acesti oameni nu sunt si eu? Adica, printr-un calcul scurt, fiecare om este cu gandul speriat de a fi sensibil. In completarea acestei teorii voi veni cu mult prea banalele vizualuri, ce ocolite sunt in conversatiile zilnice, orice om mananca si "elimina" in acelasi mod. (in paranteza mica: dragostea trece prin stomac, si se transforma in cacat irefutabil - vom reveni asupra acestei teorii intr-un viitor post)

Aici cred ca este necunoscuta ce o cautam. Fiecare este cu gandul speriat de a fi sensibil si incepe sa creeze tot felul de ziduri si blocaje in traficul sentimental. Daca stam sa ne gandim putin, problema practic nici nu ar exista. Nu am testat, dar ma gandesc ca daca toti ar lasa zidurile acasa, atunci si numai atunci ar aparea comuniunea perfecta. Cel mai ciudat este acest contrariu ce exista, si anume: Daca toti avem ziduri si blocaje, normal ar fi sa existe comuniunea, dar ea nu exista. De ce?

Ma gandesc foarte ciudat de ce nu mi-ai raspuns la telefon, din moment ce amundoi aveam zidurile gata!? Sau credeai ca nu sunt pregatit?

Incet, incet... ajung sa fiu destept, ajung la intrebari.

Declaratii de dragoste - conglomerat de idei II

B: Faaa fututi mortii matii, stai pe loc ca te calc in picioare!

Atat mi-a trebuit sa aud pentru a intoarce capul. Eram in statia de autobuz , seara, pe innoptate, si ascultam muzica cu castile in urechi. Un album nou, o muzica noua. Nu imi aduc aminte exact ce, dar sigur suna bine. Cand, vad ca traverseaza, un cuplu, grabit spre mine, spre statia de autobuz. Pentru ceva timp am stat pironit locului. Nu imi venea sa cred ce se intampla. Nici macar nu ma asteptam la ce avea sa se intample.

F: Ce vrei ma omule de la mine, lasa-ma-n gatu matii in pace.

B: Unde vrei fa sa pleci? Stai pe loc! Nu iti fac nimic.

F: Nu vreau sa te mai vad. Dute-n mata de porc ce esti.

B: Ce fa, ce ma faci pe mine porc. In gatul matii de tarfa proasta. Ieri imi ziceai fa ca nu poti fara mine. Ce mata ziceai fa asa?

F: Ieri... nuntelegi pleaca-n mata de prost ce esti si lasa-ma in pace, nu vreau sa te mai vad.

B: AAA, deci cand aveam bani era bine, nu? Te-am imbracat fa pe tine si pe mata. Tarfa aia de mata care nu imi da nici macar un pahar cu apa dapai buna ziua. Acum vrei sa pleci futu-ti pe mata. Te duci in pula la altul. Na fa sa ma tii minte.

Acestia ajung in statie. B o trage de mana si ii da o palma grea peste fata de aproape o lesina.

B: Na, sa ma tii minte toata viata.

F: De ce dai ba porcule in mine, futu-ti mortii matii. Ce pizda matii ma? Mai facut tu? Futu-ti pe mata.

Un autobuz opreste in statie. Cand sa urce, B o trage de mana stanga, iar F dezechilibrata cade greu pe trotuar.

B: Nu pleci fa nicaieri pana nu zic eu.

F: Futu-ti pe mata in gat de prost. Ce dai ba cu mine pe jos?!!

B, enervat ii mai arde o palma peste celalalt obraz. F incepe sa ii dea cativa pumni in cap. Din incaierare, B o prinde de mijloc si ii arde un sarut de ii striveste buzele proaspete pline de sange. F incepe sa se inmoaie si ii raspunde cu aceeasi ardoare.

B: Fa nebuno, te iubesc fa. Hai fa inapoi acasa.

F: Da barbate. Te iubesc.

Amundoi au traversat inapoi de unde au venit si dusi au fost.

Sclipitor. In acel moment am simtit ca sunt printre cei mai mici sufleti ce respira. Intelege asta!! mi-am zis.

Partea si mai ciudata este ca am putut intelege dar, te-am visat iar. Erai asa frumoasa!! Te-am strans atat de tare in brate incat am lesinat trezindu-ma de dimineata.