miercuri, 6 octombrie 2010

Sarbatoare

Sa fi trecut atatea zile incat sa incep sa vad in cuvinte atatea si atatea frici fara de care nu as putea sa ma numesc a trai om?
Interesant mi sa parut tot timpul sa incepi cu o intrebare. Este ca si cum tu ca si individ cunosti o baza destul de incarcata de informatie, care sa iti lase necesarul liber sa pui intrebari. Si uite cum incepi sa construiesti sau sa distrugi.
Conteaza foarte mult banuiesc si timpul si banca si vremea din pachet. Conffeti sa zboare sa seadune toti si toate, in pachet. Atunci vom incepe omi a oameni.
Incetul cu incetul cred cu tarie in crearea unui verb plin de substanta: "a omi". Ar defini mult mai bine decat "a trai". In fond sunt aceleasi kilograme de aer de respirat expirat. Dar a omi suna mult mai cuprinzator.
Ar trebui sa sarbatoresc cu lacrimi un acest timp fara tine. Dar eu mai naiv din fire sarbatoresc prin propunerea unei statui de temelie pentru o definire a omului cu sine. Incep sa omesc, atunci cand ma mint fara sa imi dau seama. Ince incet il transform in toate timpurile. Sarbatoarea omneste sus deasupra.
Sa desfacem licorile.
Lipsit de scrupule recunosc in omnia mea: imi lipsesti.
Superb!!! Printre flori.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu