Abstract I

Este momentul de spalat. Cu un fir de cenusa aflu ca pot spala un ceaun de zapada. Mult prea mult. Incepe inecul apoi intr-un far gol de a prinde aripi si a zbura ca o pasara ce renaste. In fund, este crezul fiecaruia a se poate renaste de fiecare data, in fiece clipa, pe sine insesi. Una dintre cele mai mari minciuni, ce simplu ne conduc ce vrem sa conducem.

La curul bazei ar trebui sa stea un wc plauzibil. In caz ca teoria nu are rezultat, atunci si numai atunci sa se traga apa. Cati, multi din teorie ar incepe sa spuna "Nu stiu sa inot". Iar ca imagine obsteasca este vizualul wc turcesc. Unde s-a demonstrat ca stai mai sanatos si arati mult mai bine la batranete dupa o viata de folosinta.

Aleatoriu imi doresc ca de maine dimineata sa ma trezesc turc. Ba, ce ai, ce nu intelegi, esti turc!?? Eu mandru de dimineata, da. Dar sunt mult mai mult si voi respira si mult mai putin. Greutatea tipa din toti plamanii si isi arata cuvantul: Nu sunt aici.

Mai usor sunt acum. Incep sa adun cateva pietre in urechi sa nu aud vantul cum ma ia, si ma duce departe, departe. Vad de sus. Eu nu ma misc. Tot de sub mine se duce in sus sau in jos, in stanga sau in dreapta. Evaziv imi gasesc apa in rauri statatoare de un rosu aprins pe sub stanci in sus alergand. Este frumos in fiecare anotimp, ca o glazura ce are doar aroma ce ti-o doresti intr-un anume moment.

Partea cea mai interesanta: nu aleatoriu ne-am intalnit.